Catedrala medievală și biserica din cetate

    Regretabil este, că nu avem informații detaliate despre forma și arhitectura catedralei ctitorită de Sfântul Ladislau spre finele secolului al XI-lea. Din rezultatele cercetărilor de până acum se pare că în anul morții regelui, prima catedrală în stil romanic era deja ridicată, deși lucrările de construcție nu erau încă finalizate. Cu mare probabilitate era o construcție bazilicală, cu trei nave. Turnurile în stil gotic au fost adăugate mai târziu, aproximativ la răscrucea secolelor 12-13. Cu ocazia restaurării din secolul al XIV-lea, întreaga biserică a fost transformată în stil gotic. După ce protestanții în 1557 au ocupat Oradea sub conducerea lui Varkocs Tamás, starea catedralei abandonate a început să se deterioreze, fiind demolată în 1614 de către principele Bethlen Gábor.

    Catedrala cu un trecut glorios nu a fost doar loc de pelerinaj și scenă a „probelor de foc”, ci și unul dintre locurile de veci preferate ale familiilor regale maghiare. Aici și-a găsit loc de veci Beatrix, cea de a doua soție a regelui Károly Róbert, fiica lui Nagy Lajos, Maria, prima regină a Ungariei, respectiv soțul acesteia, împăratul Sfântului Imperiu Roman, rege al Ungariei și al Cehiei, Sigismund de Luxembourg, cel mai influent domnitor european din secolul al XV-lea.

Între biserica fortăreței pe care o vedem astăzi și catedrala medievală nu poate fi stabilită nicio legătură. Actuala biserică a fortăreței a fost finalizată în jurul anului 1775, însă în 1836 a fost mistuită de un incendiu. Episcopul Ferenc Lajcsák a dispus reconstruirea edificiului, care a avut o soartă deosebit de zbuciumată și care, ulterior, a fost folosit chiar și ca depozit de muniții de către unitățile militare staționate în fortăreață. În perioada 1945–1989, clădirea a fost utilizată ca depozit, iar în 1991 a fost restaurată. În prezent, aceasta este parohia personală a comunității romano-catolice slovace din Oradea.